Fenomenul de electroeroziune constă în dislocarea de materie din două obiecte, conductoare electric, aflate la o distanţă "GAP" unul de altul şi între care există o diferenţă de potenţial electric "V". Presupunem cele două obiecte (piese) aflate iniţial la distanţa D şi diferenţa de potenţial electric V încep să fie apropiate unul de altul. Distanţa la care se va străpunge dielectricul (mediul în care se află cele doua obiecte - aer, apă, petrol, etc.) şi va începe să apară descărcare electrică între cele două piese se numeşte "GAP" sau "INTERSTIŢIU". În urma producerii arcului electric, o anume cantitate de materie va fi dislocată din cele doua piese. Dacă nu se intervine asupra acestora, arcul electric se va menţine până când distanţa dintre cele două piese va creşte (datorită dislocarii de materie) şi va depăsi GAP-ul. În prelucrarea materialelor prin electroeroziune, acest fenomen destructiv este optimizat şi exploatat în mod constructiv.
Astfel, introducând cele două piese (piesa ce se doreşte a fi prelucrată şi scula cu care se va efectua prelucrarea - firul în cazul maşinilor cu fir sau electrodul în cazul maşinilor cu electrod masiv) într-un lichid dielectric (apă distilată sau un anume compus petrolier) acest fenomen este amplificat deoarece arcul electric care se produce între sculă şi piesă prin vaporizarea locală a materiei, creează o bulă de gaz. Astfel, se creează în lichidul dielectric, o bulă de plasmă, care foarte repede ridică temperatura din zonă în jurul valorii de 8.000 - 12.000 °C şi care creşte şi accelerează fenomenul de dislocare de material în stare topită la suprafaţa celor doi electrozi. Atunci când diferenţa de potenţial dintre sculă şi piesă este întreruptă, scaderea brusca a temperaturii provoaca implozia bulei de gaz, creand forte dinamice care au efectul de a proiecta materialul topit in afara craterului format. Atunci, materialul erodat se solidifica in dielectric si este eliminat din zona printr-un flux de dielectric. Acestea sunt fenomene microscopice dar care se produc rapid si intr-un numar foarte mare astfel incat efectul cumulat al acestora devine macroscopic.
Cantitatea de material dislocată prin eroziune din electrod şi din piesă este asimetrică şi depinde foarte mult de anumiţi parametri ca: polaritate, conductibilitatea termică, punctul de topire al matrialului din care sunt alcătuite piesa şi electrodul, caracteristicile curentului aplicat între piesă şi electrod, etc.
Astfel, introducând cele două piese (piesa ce se doreşte a fi prelucrată şi scula cu care se va efectua prelucrarea - firul în cazul maşinilor cu fir sau electrodul în cazul maşinilor cu electrod masiv) într-un lichid dielectric (apă distilată sau un anume compus petrolier) acest fenomen este amplificat deoarece arcul electric care se produce între sculă şi piesă prin vaporizarea locală a materiei, creează o bulă de gaz. Astfel, se creează în lichidul dielectric, o bulă de plasmă, care foarte repede ridică temperatura din zonă în jurul valorii de 8.000 - 12.000 °C şi care creşte şi accelerează fenomenul de dislocare de material în stare topită la suprafaţa celor doi electrozi. Atunci când diferenţa de potenţial dintre sculă şi piesă este întreruptă, scaderea brusca a temperaturii provoaca implozia bulei de gaz, creand forte dinamice care au efectul de a proiecta materialul topit in afara craterului format. Atunci, materialul erodat se solidifica in dielectric si este eliminat din zona printr-un flux de dielectric. Acestea sunt fenomene microscopice dar care se produc rapid si intr-un numar foarte mare astfel incat efectul cumulat al acestora devine macroscopic.
Cantitatea de material dislocată prin eroziune din electrod şi din piesă este asimetrică şi depinde foarte mult de anumiţi parametri ca: polaritate, conductibilitatea termică, punctul de topire al matrialului din care sunt alcătuite piesa şi electrodul, caracteristicile curentului aplicat între piesă şi electrod, etc.
Fazele în care se desfăşoară procesul de electroeroziune
Electrodul (scula) se afla la
D > GAP, V > 0
D > GAP, V > 0
Electrodul se apropie de piesa pana cand
D = GAP, V > 0
D = GAP, V > 0
Electronii si ionii liberi formeaza un canal ionizat care va amorsa arcul electric
D = GAP, V > 0, I > 0
D = GAP, V > 0, I > 0
Bula de plasma
D = GAP, V = 0, I = 0
D = GAP, V = 0, I = 0
Implozia bulei de gaz
D > GAP, V = 0, I = 0
D > GAP, V = 0, I = 0
Eliminarea particolelor de material sferic, solidificat
D > GAP, V = 0, I = 0
D > GAP, V = 0, I = 0
Maşinile de electroeroziune
Exista doua tipuri de masini de electroeroziune: masini de electroeroziune cu fir (WIRE cutting) si masini de electroeroziune cu electrod masiv (DIE SINKING).
Maşinile de electroeroziune cu electrod masiv
DIE SINKING
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv reproduc in piesa metalica forma geometrica a sculei, numita electrod.
- Matritele de injectie pentru piese din mase plastice sunt obtinute in special prin electroeroziune cu electrod masiv.
- Forma electrodului este identica cu a piesei care se va obtine.
- In zona de lucru a masinii, fiecare descarcare electrica creeaza un crater in piesa (material indepartat) si o uzura asupra electrodului.
- Nu exista niciodata contact mecanic intre electrod si piesa.
- Electrodul este confectionat in mod frecvent din cupru sau grafit.
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv sunt capabile de miscari in 4 axe, repsectiv electrodul poate avea deplasari pe axele : X, Y, Z si rotire pe C, in jurul axei proprii.
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu tancul de lucru al masinii.
- Matritele de injectie pentru piese din mase plastice sunt obtinute in special prin electroeroziune cu electrod masiv.
- Forma electrodului este identica cu a piesei care se va obtine.
- In zona de lucru a masinii, fiecare descarcare electrica creeaza un crater in piesa (material indepartat) si o uzura asupra electrodului.
- Nu exista niciodata contact mecanic intre electrod si piesa.
- Electrodul este confectionat in mod frecvent din cupru sau grafit.
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv sunt capabile de miscari in 4 axe, repsectiv electrodul poate avea deplasari pe axele : X, Y, Z si rotire pe C, in jurul axei proprii.
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu tancul de lucru al masinii.
Maşinile de electroeroziune cu fir
WIRE cutting
- Masinile de electroeroziune cu fir folosesc o sarma (electrod) pentru a taia un contur dorit (programat) intr-o piesa metalica.
- Se obtin precizii deosebite folosind masinile de electroeroziune cu fir in taierea matritelor sau poansoanelor, putandu-se obtine ajustaje foarte precise doar prin taiere.
- Taierea se face in piesa, fiind necesara practicarea unei gauri de plecare (pentru introducerea firului) sau plecarea dintr-o margine.
- In zona de lucru, fiecare descarcare produce un crater in piesa (material inlaturat) si o uzura a sculei (electrodului), in cazul de fata in fir.
- Firul poate fi inclinat, facand posibile taieri inclinate sau profile diferite in planul de sus fata de planul de jos al piesei.
- Firul nu intra niciodata in contact cu piesa.
- Firul (sarma) uzual este din alama sau cupru, cu diametrul intre 0.02 si 0.3 mm.
- Masinile de electroeroziune cu fir sunt masini capabile de miscari in 5 axe (capul inferior: 2 axe, X si Y iar capul superior: 3 axe, U,V si Z).
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu masa masinii, care este decupata, ca o rama, pentru a da posibilitatea firului sa se deplaseze in conturul acesteia.
- Se obtin precizii deosebite folosind masinile de electroeroziune cu fir in taierea matritelor sau poansoanelor, putandu-se obtine ajustaje foarte precise doar prin taiere.
- Taierea se face in piesa, fiind necesara practicarea unei gauri de plecare (pentru introducerea firului) sau plecarea dintr-o margine.
- In zona de lucru, fiecare descarcare produce un crater in piesa (material inlaturat) si o uzura a sculei (electrodului), in cazul de fata in fir.
- Firul poate fi inclinat, facand posibile taieri inclinate sau profile diferite in planul de sus fata de planul de jos al piesei.
- Firul nu intra niciodata in contact cu piesa.
- Firul (sarma) uzual este din alama sau cupru, cu diametrul intre 0.02 si 0.3 mm.
- Masinile de electroeroziune cu fir sunt masini capabile de miscari in 5 axe (capul inferior: 2 axe, X si Y iar capul superior: 3 axe, U,V si Z).
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu masa masinii, care este decupata, ca o rama, pentru a da posibilitatea firului sa se deplaseze in conturul acesteia.
- 2:00
Acasă 
Electroeroziune - Servicii
- Piese schimb si consumabile
- Suport
- Contact
- Joi, 21 noiembrie 2024